Deciziile mele

Exista momente in viața noastră când trebuie sa facem alegeri ...Nu voi reveni la subiectul anterior, unde, de obicei altii aleg pentru tine, ci am sa insist pe modul in care noi facem alegerile in viața noastră. De ce sa nu recunoaștem ca toți avem in noi reflexul de a întreba pe ceilalți - părinți, frați, prieteni - și de ce sa nu recunoaștem ca pe undeva, ne este mai comod sa luam o decizie care ne- a fost insuflata de partenerul de discuție și care, in final, se dovedește ca era și ceea ce vroiam sa auzim.
Tind sa cred ca in mare parte alegerile au o combinație de curaj, noroc și experiența acumulata.
Partea de curaj intervine atunci când vreau sa fac ceva ce nu am mai făcut și nu îl pot lega de nici o experiența a mea anterioară . Spre exemplu : sa sar cu parasuta...:) Sau și mai grav, sa fac un lucru pe care l-am mai făcut și știu ca nu a funcționat ( aici suntem la limita inconștienței însă exista și cazuri când repetam experiențe după ce ne-am îmbunătățit anumite abilitați :) ) .
Urmează partea de experiența  care este cea mai folositoare din punctul meu de vedere : ea este cea care te formează din copilărie : știu ca am pus mâna pe ochiul de la aragaz și m-am ars.  Nu degeaba se spune ca " experiența te învață".
In final avem partea de noroc: adică acea combinație când nu ai nici experiența, nici curaj, dar alegerea pe care o faci se dovedește a fi buna.
In general , pare simplu sa luam decizii : facem o scurta analiza bazată pe experiența noastră și a altora,  alegem ceea ce ni se pare ca este bun pentru noi și cu puțin noroc va fi bine :).
Însă ceea ce uitam și este extrem de important este sa ne ascultam intuiția - și da, nu sunt eu cea care a descoperit asta, însă sunt cea care confirma funcționalitatea  procesului.
Atentie ! Sa nu confundam intuiția cu vorbăraia din capul nostru sau cu emoțiile... Spre exemplu la mine intuitia apare ca o strângere de inima sau un nod in stomac.
Toate analizele bazate pe experiența, curaj, noroc și alți factori interni sau externi la un loc nu valorează  cât intuiția. Intuiția are ceva aparte, este ca și un semnal de lumina intermitenta la calea ferată. Poți sa îl ignori și sa treci pe roșu, dar riscul este ca s-ar putea sa te accidentezi.
Ce am învățat eu ?
Am învățat ca cea mai buna decizie o iei cu mintea in timp ce îți asculti sufletul.
Am învățat ca este bine sa iei decizii pentru ca îți crești stima și increderea in tine.
Am învățat ca deciziile pe care le iei pot influența vieți însă și cele pe care nu lei iei pot influența aceleași vieți.
Am învățat ca cel mai mare bine pe care îl poți face cuiva este sa îl ajuți sa învețe sa ia propriile decizii. Tot ce poți sa faci pentru ceilalți este sa le oferi din experiența ta, însă curajul, norocul și intuiția sunt resurse interne ale fiecăruia și depinde de fiecare cât de mult vrem sa ne folosim de ele.

Dacă ar fi sa ma întorc in timp as putea spune ca eu am fost norocoasa ! De ce ?
Pentru ca am avut părinți care m-au învățat sa iau singura decizii, am avut șefi care mi-au cerut și impus sa iau decizii și am o familie in care fiecare trebuie sa se gândească de doua ori la propriile decizii.
Acestea fiind spuse, deciziile greșite pe care le-am luat eu s-au născut atunci când nu mi-am ascultat intuiția și atunci când i-am lăsat pe ceilalți sa decidă pentru mine :) .


" Toate hotărârile importante trebuie sa le iei singur, fără influența altora."
                                                                                                                     Titu Maiorescu