In fiecare zi avem parte de schimbări ... unele mai ușor de acceptat și tolerat - gen vreme schimbătoare :) -, iar altele care ne dau multe dureri ...
As putea vorbi despre schimbările din viața personală, dar, de asta data, am sa îmi aleg viața profesională pentru ca in acest domeniu se pare ca este mai greu de digerat tot ce tine de subiectul in cauza.
Voi scrie exclusiv din experiența proprie, așa ca, pe cei care nu se regăsesc in cele de mai jos ii rog sa nu se supere și sa fie indulgenți cu critica :).
Când vine vorba de schimbare majoritatea ne blocam... și in general, frica paralizează. De ce spun frica? Pentru ca, in mare parte, nu suntem confortabili cu necunoscutul, mai ales după ce trecem de o anumită vârsta. Dacă la 18 ani aveam doar dorința de a face lucruri noi și de a ne creste adrenalina, după ce intram intr-o zona de confort reprezentata de o anumită rutina ne simțim mai bine cu a face ceea ce știm deja, iar noutatea o acceptam doar in cazul in care ea se înscrie in parametrii cu care suntem intr-o oarecare măsura familiari. Ideea este ca, atunci când știu cum merg lucrurile, cum funcționează ele, îmi creez la nivel mental o stare de bine. Este ca și mersul pe bicicleta : indiferent de bicicleta pe care voi pedala știu sigur ca voi reuși sa îmi țin echilibrul.
Dar ce se întâmpla atunci când cineva vine și îți spune brusc ca examenul nu mai este la ciclism ci la patinaj viteza și tu nu ai patinat niciodată .....?
Intr-o prima faza se crează o stare de inacceptare și de refuz, cel puțin la nivel mental : dacă sunt foarte buna la mersul pe bicicleta și suntem in aceeași companie, de ce trebuie sa patinez ?!? Chiar nu vreau....
De ce ne este greu sa acceptam ?
... pentru ca nu știm... nu știm care este scopul schimbării.... ce am făcut greșit pana acum și a dus la aceasta schimbare sau ce obținem in plus dacă facem altceva decât am făcut pana acum.
.... pentru ca nu ne place patinajul la fel de mult ca și bicicleta... dacă ne plăcea patinajul probabil ca am fi ales patinajul de prima data:).
....pentru ca ne este frica sa nu pierdem ce am avut : spre exemplu am luat locul 1 la bicicleta, dar voi mai lua locul 1 la patinaj ?
.... pentru ca nu mai aveam vârsta și entuziasmul de a o lua de la capăt.... probabil mi-am imaginat ca voi pedala toată viața ... m-am antrenat la asta din greu și acum simt ca nu mai am putere și voința sa o iau de la capăt.
.... pentru ca nu mi se potrivește.... da, chiar dacă ai voința și dorința sa faci lucruri noi nu toate se potrivesc cu tine și sistemul tău de de valori.
.... pentru ca schimbarea la nivel de companie presupune schimbări la nivel de comportament și oamenii nu sunt dispuși sa schimbe nimic la ei atât timp cât considera ca sunt perfecti așa cum sunt; iar a demonstra cuiva ca este imperfect este o sursa de demotivare ....
Și as putea sa continui aceasta lista cu multe alte "argumente" pe care mi le-am adus singura la un moment dat al carierei mele :).
Cum facem sa acceptam ?
Foarte simplu : schimbarea va fi acceptata doar de cei ce conștientizează, înțeleg scopul ei și sunt in perfect acord cu el.
Oamenii nu se vor schimba decât dacă vor conștientiza ca acea schimbare este in perfect acord cu sistemul propriu de valori, ca ea le va aduce beneficii si trebuie sa înțeleagă care sunt acestea și mai ales atunci când vor înțelege DE CE .
As putea vorbi despre schimbările din viața personală, dar, de asta data, am sa îmi aleg viața profesională pentru ca in acest domeniu se pare ca este mai greu de digerat tot ce tine de subiectul in cauza.
Voi scrie exclusiv din experiența proprie, așa ca, pe cei care nu se regăsesc in cele de mai jos ii rog sa nu se supere și sa fie indulgenți cu critica :).
Când vine vorba de schimbare majoritatea ne blocam... și in general, frica paralizează. De ce spun frica? Pentru ca, in mare parte, nu suntem confortabili cu necunoscutul, mai ales după ce trecem de o anumită vârsta. Dacă la 18 ani aveam doar dorința de a face lucruri noi și de a ne creste adrenalina, după ce intram intr-o zona de confort reprezentata de o anumită rutina ne simțim mai bine cu a face ceea ce știm deja, iar noutatea o acceptam doar in cazul in care ea se înscrie in parametrii cu care suntem intr-o oarecare măsura familiari. Ideea este ca, atunci când știu cum merg lucrurile, cum funcționează ele, îmi creez la nivel mental o stare de bine. Este ca și mersul pe bicicleta : indiferent de bicicleta pe care voi pedala știu sigur ca voi reuși sa îmi țin echilibrul.
Dar ce se întâmpla atunci când cineva vine și îți spune brusc ca examenul nu mai este la ciclism ci la patinaj viteza și tu nu ai patinat niciodată .....?
Intr-o prima faza se crează o stare de inacceptare și de refuz, cel puțin la nivel mental : dacă sunt foarte buna la mersul pe bicicleta și suntem in aceeași companie, de ce trebuie sa patinez ?!? Chiar nu vreau....
De ce ne este greu sa acceptam ?
... pentru ca nu știm... nu știm care este scopul schimbării.... ce am făcut greșit pana acum și a dus la aceasta schimbare sau ce obținem in plus dacă facem altceva decât am făcut pana acum.
.... pentru ca nu ne place patinajul la fel de mult ca și bicicleta... dacă ne plăcea patinajul probabil ca am fi ales patinajul de prima data:).
....pentru ca ne este frica sa nu pierdem ce am avut : spre exemplu am luat locul 1 la bicicleta, dar voi mai lua locul 1 la patinaj ?
.... pentru ca nu mai aveam vârsta și entuziasmul de a o lua de la capăt.... probabil mi-am imaginat ca voi pedala toată viața ... m-am antrenat la asta din greu și acum simt ca nu mai am putere și voința sa o iau de la capăt.
.... pentru ca nu mi se potrivește.... da, chiar dacă ai voința și dorința sa faci lucruri noi nu toate se potrivesc cu tine și sistemul tău de de valori.
.... pentru ca schimbarea la nivel de companie presupune schimbări la nivel de comportament și oamenii nu sunt dispuși sa schimbe nimic la ei atât timp cât considera ca sunt perfecti așa cum sunt; iar a demonstra cuiva ca este imperfect este o sursa de demotivare ....
Și as putea sa continui aceasta lista cu multe alte "argumente" pe care mi le-am adus singura la un moment dat al carierei mele :).
Cum facem sa acceptam ?
Foarte simplu : schimbarea va fi acceptata doar de cei ce conștientizează, înțeleg scopul ei și sunt in perfect acord cu el.
Oamenii nu se vor schimba decât dacă vor conștientiza ca acea schimbare este in perfect acord cu sistemul propriu de valori, ca ea le va aduce beneficii si trebuie sa înțeleagă care sunt acestea și mai ales atunci când vor înțelege DE CE .
Comments
Post a Comment